Zilele trecute am citit un articol care m-a ajutat sa inteleg mult mai bine de ce stresul nu este bun :), asta nu inseamna ca nu stiam deja :D, cat si modul in care corpul interpreteaza si defineste stresul.

Bineinteles ca solutiile de baza la eliminarea stresului stau la baza stilului de viata sanatos: sport, alimentatie, odihna, hidratare…asa ca decizia mea la inceput de saptamana este: Draga stresule, hai sa ne despartim!

Stresul nu este ceva care poate fi controlat mental. Stresul nu este o afectiune la nivel cerebral, ci la nivelul sistemului nervos.

Mai tineti minte cine alimenteaza sistemul nervos? 😀 – carbohidratii! Maine vorbim despre depresie si alimentatia incorecta

Astazi este despre stres si sport 😀

Despre stres

O situatie stresanta, poate declansa eliberarea excesiva de hormoni ai stresului care produc schimbari la nivelul organismului nostru.

Ori de cate ori te confrunti cu un eveniment stresant si simti ca nu ai control asupra situatiei, corpul se antreneaza pentru a functiona in sistemul nervos autonom, care este responsabil pentru controlul simturilor automate, de a ramane in viata, cum este respiratia.

Acest aspect determina o lupta prin utilizarea de hormoni, cum ar fi adrenalina si cortizolul, care sunt eliberate din glandele suprarenale. Acesti hormoni aduc energia necesara pentru a scapa de situatiile inspaimantatoare.

Din nefericire, organismul poate sa reactioneze la fel si in alte cazuri stresante, in care nu este vorba despre viata sau moarte, ca de exemplu trafic blocat, presiune la locul de munca ori dificultati personale.

A fi intr-o stare constanta de stres poate duce la aparitia unui dezastru la nivelul corpului.

Odata cu trecerea timpului, activarea repetata a raspunsului la stres afecteaza negativ organismul nostru. Stresul cronic determina hipertensiune, favorizeaza acumularea de placa pe artere si poate cauza schimbari in functionarea creierului ce ce conduce la anxietate, depresie si dependente diverse.

Stresul cronic poate contribui la obezitate atat direct – ii face pe oameni sa manance mai mult, cat si indirect – prin reducerea calitatii somnului si a dorintei de a face sport.

Cum fuctioneaza stresul si cine il conduce?

Hipotalamusul functioneaza asemeni unui centru de comanda, care comunica cu restul corpului prin intermediul sistemului nervos central, cel care controleaza functiile involuntare ale corpului, ca de exemplu respiratia, tensiunea arteriala, ritmul cardiac, dilatarea ori contractarea vaselor de sange si a bronhiolelor.

Sistemul nervos central are doua componente: sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic.

Sistemul nervos simpatic functioneaza asemeni pedalei de acceleratie a unui automobil. Declanseaza raspunsul de lupta sau fugi, oferind organismului un plus de energie astfel incat sa poata sa raspunda in fata pericolului.

Sistemul nervos parasimpatic actioneaza precum frana. El promoveaza raspunsul de „odihneste-te si digera” care calmeaza corpul dupa ce pericolul a trecut.

Hipotalamusul activeaza sistemul nervos simpatic prin intermediul glandelor suprarenale. Aceste glande raspund prin eliberarea in sistemul circulator a hormonului epinefrina (adrenalina). Pe masura ce epinefrina circula prin corp, se produc anumite schimbari fiziologice. Inima bate mai repede decat in mod normal, impingand sange in muschi si in alte organe vitale. Pulsul si tensiunea arteriala cresc. Persoana care experimenteaza aceste schimbari incepe sa respire mai repede. In acest fel plamanii iau cat de mult oxigen se poate din fiecare inspiratie. Mai mult oxigen este trimis in creier crescand astfel starea de alerta. Privirea si auzul se imbunatatesc.

Intre timp epinefrina declanseaza eliberarea de glucoza si grasimi in sange. Glucoza si grasimile astfel eliberate, ofera un plus de energie intregului organism.

Toate aceste schimbari au loc atat de repede incat oamenii nici macar nu sunt constienti de ele. De fapt, legaturile dintre amigdala si hipotalamus sunt atat de eficace incat toate aceste evenimente se produc atat de repede incat centrii vizuali ai creierului nici macar n-au procesat pe deplin ce se intampla. Tocmai de aceea, oamenii pot evita masina care i-ar putea lovi de exemplu, fara ca macar sa se gandeasca la ce au de facut. Viteza de reactie este aproape instinctuala.

Dupa eliberarea initiala de adrenalina, hipotaloamusul activeaza cea de-a doua componenta a sistemului de raspuns la stres, cunoscuta sub numele de axa HPA. Este vorba despre hipotalamus, glanda pituitara si glandele suprarenale.

Axa HPA se bazeaza pe o serie de semnale hormonale pentru a mentine sistemul nervos simpatic in priza (pedala de acceleratie apasata la maximum). In cazul in care creierul continua sa considere un lucru ca fiind periculos, hipotalamusul incepe sa elibereze corticotropina (CRH), hormon care traverseaza glanda pituitara si determina eliberarea de adrenocorticotropina (ACTH). Acest hormon ajunge la glandele suprarenale si le stimuleaza sa elibereze cortizol. Organismul ramane in starea de alerta. Cand pericolul trece, nivelul cortizolului scade. Apoi intra in actiune sistemul nervos parasimpatic – frana, care calmeaza organismul.

Multi oameni nu stiu cum sa puna frana stresului. Astfel ca stresul se cronicizeaza. Stresul cronic mentine axa HPA activa, la fel cum un motor este supraturat pentru prea multa vreme. Dupa o anumita perioada incep sa se simta efectele stresului cronic asupra starii noastre de sanatate.

Eliberarile frecvente de epinefrina pot afecta vasele de sange, cresc tensiunea arteriala si maresc riscul de atac de cord sau atac cerebral. Nivelele ridicate de cortizol genereaza schimbari psihologice care ajuta organismul sa-si refaca depozitele de energie, consumate in timpul raspunsului la stres. Insa pot contribui inadecvant ca de exemplu la cresterea tesutului adipos si la excesul de greutate. Mai exact, cortizolul creste apetitul astfel incat oamenii vor sa manance mai mult pentru a obtine un surplus de energie. De asemenea, creste depozitarea sub forma de grasime a nutrientilor nefolositi.

Oamenii pot folosi sportul pentru a scapa de stres.

Sportul inseamna endorfine. Endorfinele te fac fericit si te ajuta sa fii binedispus, sa dormi bine, sa te odihnesti, sa zambesti, sa fii sanatos.

Sanatatea este relatia dintre tine si corpul tau. Trebuie sa ai grija de corpul tau pentru ca este locul in care vei trai toata viata .

Schimbarile mici pot face diferente foarte mari.

Si uite si alte sfaturi petru a-ti ridica nivelul endorfinelor si a te simti bine: Ridica-ti nivelul endorfinelor si simte-te bine! http://duluana.ro/ridica-ti-nivelul-endorfinelor-si-simte-te-bine/

Sursa: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/understanding-the-stress-response