In urma studiului asupra persoanei mele, activitatilor mele si alimentatiei mele cat si faptului ca am cititi destul de mult asupra acestui aspect am ajuns la concluzia ca ne ingrasam pentru ca mancam prea mult si ne miscam prea putin. š
Mancam calorii goale care nu ne aduc nici un beneficiu in organism dar totusi vrem sa mancamĀ mai mult.
De-a lungul timpului, alimentele au fost adaptate preferintelor noastre in principal din ratiuni comerciale. Prea putine alimente de azi mai seamana cu alimentul de baza, iar unele alimente de azi, nici nu existau in trecut.
Alimentele crescute intensiv sunt mai sarace in nutrienti, deci consumam volum, dar nu ne facem necesarul real de minerale, vitamine, enzime, antioxidanti.
Fructele sunt facute sa fie dulci, si mai putin bogate in nutrienti. MancamĀ multe fructe, pentru ca ne plac la gust, si asta aduce mult zahar si putine vitamine.
De exemplu afinele de padure, care sunt mici, mai acre, dar sunt o explozie de nutrienti, comparativ cu afinele de cultura ā mari, si dulci. Zmeura aromata de padure, comparativ cu zmeura de cultura. Cu soiuri dezvoltate sa dea rod de mai multe ori pe an.
Alimentul de baza din trecut nu gadila centri placerii atat de mult, dar o cantitate mica era suficienta sa iti faci necesarul de antioxidanti si vitamine. Cultivarea intensiva nu permite sa se dezvolte toti nutrientii. Ganditi-va la popularele rosii. De cate ori nu ati mancat o rosie care sa fie verde atunci cand o taiati si sa nu aiba nici un gust? Ca rosiile sa aiba aroma ā mirosul specific, gust, trebuie sa aiba timp sa se dezvolte acei compusi aromatici. Daca nu au gust, inseamna ca lipsesc compusi.
Avem acces usor, peste tot, la o serie de derivate din alimentele de baza. De cele mai multe ori aceste alimente derivate sunt mai calorice decat produsul de baza, dar mai putin nutritive. De exemplu carnea, comparativ cu mezelurile de tot felul. Mezelurile suntĀ pline de aditivi alimentari facute sa ne placa ochiului si papilelor gustative, calitatea si impactul asupra sanatatii conteaza mai putin.
Zaharul ascuns prin tot felul de produse derivate, si abundenta de dulciuri perturba o serie de neurotransmitatori si de hormoni, ne fac sa mancam mai mult si ineficient, si in tot acest haos alimentar trebuie sa ne gasim fiecare un echilibru, ca sa ne ferim de obezitate si de bolile relationate cu stilul de viata modern.
De ce facem prea putina miscare?
In realitate, foarte putini din oamenii de azi se pot numi activi fizic. Societatea moderna a creat multe lucruri bune, dar si proaste, printre care, oameni āhandicapatiā fizic. Da, pentru multi e un efort banalul mers pe jos. Avem locuri de munca statice, stam in masina, stam in autobuz, stam acasa.
Omul nu este proiectat sa stea. Nivelul de activitate fizica la care suntem proiectati sa traim este similar cu cel al omului neindustrializat. Se trezea devreme dimineata, ara, cara, sapa, mulgea, treiera ā era in miscare pana la lasatul serii, cu mici pauze. Probabil statea intr-o zi cam cat suntem noi acum activi la sala. Exact invers.Ā Facem prea putina miscare raportat la omul din trecut de care nu ne diferentiem prea mult din punct de vedere genetic.
Practic avem nevoie de mii de ani de adaptare, iar obezitatea a aparut de aproximativ 100 de ani si e epidemica doar de vreo 50 de ani. Nu mai putem sa fim la fel de activi fizic, dar putem sa optimizam fiecare in viata noastra cate ceva.
Incepe cu lucrurile care pot fi mai usor de atins: fa miscare cat mai multa, incearca sa mananci inteligent si mai putin si dubleaza-ti motivatia :D.