Oamenii au nevoie de nutrienţi (proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine). Laptele este un produs care se poate bea, dar poate fi si mancat sub forma de branza sau incorporat ca ingredient in diferite preparate culinare.

Grupa 1 – Legume si vegetale – In ratia alimentara zilnica se recomanda 3-4 portii de legume si vegetale de aproximativ 200-300 g de legume la o portie.

Grupa 2 – Fructele – Recomandarile actuale prevad consumarea a 2-3 porţii zilnice de fructe aproximativ 400 – 500 g zilnic

Grupa 3 – Paine, cereale, orez si paste – 6-11 portii zilnic

Grupa 4 – Laptele si produsele lactate – Se recomanda consumul a 2-3 porţii zilnice de lapte sau derivate din lapte, de preferinţa degresate

Oamenii au nevoie de nutrienţi (proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine). Laptele este un produs care se poate bea, dar poate fi si mancat sub forma de branza sau incorporat ca ingredient in diferite preparate culinare.

Consumul zilnic de lapte şi produse lactate este indicatorul unei alimentaţii echilibrate.

Laptele este unul dintre rarele alimente, daca nu singurul, in care sa fie prezente toate elementele nutritive de baza, in proporţii optime şi cu biodisponibilitate crescuta, putand fi eficient utilizate de organism.
Laptele este un aliment complet, fiind recomandat in dieta zilnica la toate grupele de varsta. in lapte şi derivatele lui gasim proteine cu inalta valoare biologica, vitamine din grupul B (vitamina B12, vitamina B2, vitamina B6, acid folic) vitamina A şi D şi toate mineralele (calciu, fosfor, magneziu, potasiu, zinc, iod, fier, crom).

Compozitia laptelui variaza in functie de anumiti factori, cum ar fi specia, rasa, hrana animalelor, varsta, etc. valoarea nutritiva a laptelui este in stransa legatura cu compozitia chimica si se apreciaza ca laptele contine proteine superioare proteinelor de origine vegetala, cu aceeasi valoare cu a proteinelor din carne, dar inferioara proteinelor din oua.

Proteinele din lapte sunt cazeina, lactoalbumina si lactoglobulina. Cazeina are propietatea de a coagula, fie in prezenta acidului lactic format din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice, fie sub influenta enzimelor, a cheagului, propietate pe care se bazeaza obtinerea iaurturilor, a branzeturilor, etc. lactalbumina ramane in zer, dupa prepararea branzeturilor, si prin fierberea acestuia coaguleaza, formand urda. Lactalbumina se gaseste in cantitati mici si este foarte importanta pentru continutul in anticorpi.

Glucidele din lapte sunt reprezentate de lactoza, care imprima laptelui gustul dulceag. Sub actiunea unor microorganisme, lactoza sufera procese de fermentatie lactica, alcoolica, propietati pe care se bazeaza obtinerea chefirului, branzeturilor proaspete, etc.

Sarurile minerale se gasesc in lapte in cantitati apreciabile, in special calciu si fosfor in proportie favorabila absobtiei lor digestive. Laptele este situat printre alimentele ale caror saruri minerale sunt foarte usor asimilate de organism. In lapte se mai gasesc saruri de magneziu, sodiu, potasiu, precum si fier, iod, etc. Importanta lor este deosebita in cresterea si dezvoltarea organismului tanar.

Laptele este un aliment cu rol plastic deosebit de valoros, atat pentru alimentatia copiilor, cat si a adultilor si varstnicilor.

Laptele semidegresat este similar cu laptele integral in ceea ce priveşte conţinutul in carbohidraţi, proteine, minerale şi vitamine hidrosolubile, dar are un conţinut mai scazut in grasimi şi vitamine liposolubile. Datorita conţinutului mai redus in grasimi, laptele degresat are o valoare energetica mai scazuta comparativ cu laptele integral. Folosirea laptelui degresat reprezinta o modalitate de a reduce aportul lipidic. Anumite produse degresate de lapte sunt fortifiate cu vitaminele A şi D. Laptele degresat nu ar trebui folosit la copiii sub 5 ani. Laptele praf este un produs obţinut prin evaporarea apei din lapte. Atunci cand este reconstituit, laptele praf este comparabil din punct de vedere nutritiv cu laptele proaspat.

Derivate din lapte

Smantana in prepararea smantanii, particulele de grasime sunt separate de lapte printr-un proces de centrifugare, acestea adunandu-se la suprafaţa intr-un strat gros. Smantana conţine o cantitate mare de grasimi saturate avand un important rol energetic.

Untul Se obţine din smantana, printr-un proces de „batere”. in timpul acestui proces particulele de grasime se unesc intre ele, formand untul. Acesta are un conţinut crescut in vitamina A, variabil in funcţie de dieta animalului de la care sa recoltat laptele. Conţinutul in vitamina D este moderat sau scazut, fiind mai mare in anotimpul cald comparativ cu cel rece.

Iaurtul Se obţine prin adaugarea unei culturi de bacterii ce fermenteaza lactoza, dand naştere acidului lactic. inchegarea se produce atunci cand se obţine un anumit grad de aciditate. Savoarea şi conţinutul nutriţional sunt uneori modificate prin adaugarea zaharului, a aromelor sau a fructelor. in general, conţinutul nutriţional al iaurtului este similar cu cel al laptelui, acesta din urma fiind constituentul de baza.

Strawberry and Cream

Iaurturile probiotice Conţin un numar mare de microorganisme nepatogene care formeaza microbiota indigena a tractului gastrointestinal. Prin alterarea compoziţiei microflorei intestinale se pare ca aceste alimente aduc beneficii precum scaderea gradului de intoleranţa la lactoza, prevenţia şi tratamentul diareilor cu rotavirus şi stimularea dezvoltarii sistemului imun.

Branzeturile Pentru prepararea acestora, laptele este tratat cu o enzima ce produce inchegarea laptelui. Ulterior se separa intr-o parte lichida (zerul) şi o parte solida. Aceasta din urma sufera un proces de maturare ce presupune anumite modificari chimice care in final determina savoarea branzeturilor. Valoarea nutritiva a acestora este ridicata datorita conţinutului crescut in proteine, grasimi, calciu, fosfor şi vitamina A. Atunci cand branzeturile sunt preparate din lapte degresat, conţinutul in grasimi şi in vitamina A este mult mai redus.

Se recomanda consumul a 2-3 porţii zilnice de lapte sau derivate din lapte, de preferinţa degresate. Acestea reprezinta una din cele mai importante surse de calciu din dieta, dar şi de proteine, riboflavina şi vitamina B12

Sursa: Ghid pentru alimentatie sanatoasa – societatea de nutritie din Romania

Sursa poze: Stockvault.net