PRODUSELE ZAHAROASE

Sunt produse rafinate care nu contin, in afara de glucide, nici un factor nutritiv. Printre efectele negative amintim rolul glucidelor in aparitia cariilor dentare. Dulciurile au gust placut si, ca desert, dau o senzatie de satisfactie. Se recomanda sa nu se depaseasca 50 g glucide pe zi
Aceasta grupa cuprinde alimente obţinute prin procese de rafinare industriala, caracterizate prin concentrarea glucidelor cu molecula mica (glucoza, zaharoza) in compoziţia lor.
Produsele zaharoase sunt caracterizate printr-o savoare deosebita, ceea ce le face sa fie consumate in cantitaţi deloc neglijabile. in aceste condiţii, reprezinta o sursa calorica importanta, deşi prezenţa lor nu este absolut necesara pentru echilibrul raţiei alimentare.

Reprezentanţii acestei grupe sunt:

• produsele zaharoase propriu-zise (bomboane, caramele, drajeuri, jeleuri etc.),
• ciocolata şi produsele din ciocolata,
• produsele de cofetarie (prajituri, torturi, ingheţate).

Se caracterizeaza printr-un aport caloric ridicat oferit intr-un volum mic. La ora actuala se remarca o creştere tot mai mare a consumului lor, deşi nu furnizeaza o valoare nutriţionala corespunzatoare.  Se recomanda consumarea lor cat mai rara in practica.

BAUTURILE
Bauturile nealcoolice: Ceaiul şi cafeaua nu au valoare energetica decat in cazul adaugarii laptelui, smantanii sau zaharului.  Ceaiul este o sursa importanta de bioflavonoide, ce au rol antioxidant putand preveni bolile cardiovasculare.  Cacao conţine cantitaţi semnificative de fier, proteine, grasimi şi carbohidraţi, dar datorita cantitaţilor in care este de obicei consumata işi pierde valoarea de sursa nutritiva.
Bauturile alcoolice: Alcoolul furnizeaza 7 kcal pe fiecare gram consumat. Conţinutul in alcool al diverselor bauturi este variabil, fiind de aproximativ 5% in cazul berii, 10-15% in cazul vinurilor. Bauturile spirtoase pot avea un conţinut de alcool de pana la 30-40%.
Vinurile dulci, berea şi lichiorurile au un conţinut important de carbohidraţi avand astfel o valoare energetica mare.
Vinul, prin conţinutul de fenoli şi alte substanţe fitochimice, are un rol protector faţa de bolile cardiovasculare.  Prezenţa resveratrolului, un compus cu acţiune antifungica care se gaseşte in struguri, determina creşterea nivelului HDL-colesterolului şi reducerea oxidarii LDL-colesterolului. De aceea consumul moderat de vin roşu pare sa aiba efecte protective cardiovasculare. Dozele mici de vin consumate cu 20 minute inainte de masa pot imbunataţi apetitul, efect favorabil in cazul varstnicilor, a persoanelor cu inapetenţa, a malnutriţilor şi a celor care sufera de depresie. Acest lucru se datoreaza prezenţei congenerilor in vin.
Bauturile alcoolice de regula insa reduc capacitatea de percepţie a senzaţiei de foame.
Consumat in cantitaţi moderate, alcoolul are efecte benefice asupra organismului: determina relaxare şi reducerea inhibiţiilor, incurajeaza interacţiunile sociale şi determina apariţia sentimentului de euforie.
Consumul cronic de alcool interfera cu starea de nutriţie. Pe de o parte, se coreleaza pozitiv cu obezitatea abdominala, care este principal factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Prin interacţiunea alcool-lipide, in cazul aportului simultan de alcool şi lipide, organismul „arde” alcoolul, energia rezultata fiind utilizata pentru depozitarea lipidelor. Valoarea energetica a alcoolului este de 7,1 kcal/g şi ea trebuie luata in calculul aportului caloric.
Alcoolul asigura caloria “goala”, adica energie fara aport de vitamine, minerale sau proteine, determina reducerea apetitului, produce leziuni pancreatice şi malabsorbţie, in special pentru lipide, precum şi leziuni de gastrita, cu greţuri şi anorexie secundara. Se produc o utilizare defectuoasa sau o absorbţie deficitara a vitaminelor A, B1, B6, B12, D, niacina şi acid folic, a mineralelor (potasiu, zinc, seleniu, fosfor şi magneziu).
Deficienţele nutriţionale reprezinta o consecinţa inevitabila a consumului excesiv de alcool, nu doar datorita faptului ca alcoolul inlocuieşte alimentele, ci şi pentru ca alcoolul interfera direct cu utilizarea nutrienţilor de catre organism, aceştia devenind ineficienţi chiar daca sunt in cantitaţi corespunzatoare.

Consumul cronic de alcool determina:

• un risc crescut de afectare hepatica (steatoza hepatica, apoi hepatita alcoolica şi in stadiul final ciroza hepatica),
• boli cardiovasculare (cardiomiopatie alcoolica – antrenand apariţia insuficienţei cardiace, ce favorizeaza apariţia aritmiilor atriale şi ventriculare şi a morţii subite),
• hipertrigliceridemie,
• cancer de san, de colon distal şi rect,
• scaderea densitaţii osoase,
• ulcer gastric şi duodenal,
• pancreatita acuta şi cronica,
• diabet zaharat tip 2,
• leziuni renale,
• afecţiuni ale prostatei, glandelor suprarenale şi testiculelor
• alterarea memoriei, ulceraţii cutanate, inhibarea raspunsului imun.

Alcoolul poate fi consumat in cantitaţi moderate fara repercusiuni asupra starii de sanatate. Deoarece toleranţa la alcool este diferita, este greu de stabilit care sunt cantitaţile ce pot fi consumate fara risc de apariţie a efectelor secundare. Cu toate acestea autoritaţile in domeniu au incercat sa stabileasca anumite limite corespunzatoare majoritaţii persoanelor sanatoase: nu mai mult de 2 doze/zi pentru un barbat sanatos şi nu mai mult de o doza/zi pentru femei sanatoase de dimensiuni obişnuite.

Sursa: Ghid pentru alimentatie sanatoasa – societatea de nutritie din Romania