Astazi as vrea sa ma axez pe cum te pregateste sportul pentru viata si cum te invata sa fii mai puternic din punct de vedere psihologic si de ce este important sa iti indrumi copilul catre sport, fara sa fie neaparat de performanta si cate poti sa inveti si tu de la sport indiferent de momentul in care te apuci de asta.
Este foarte clar ca atunci cand vorbim de sport si de miscare toata lumea a ajuns la concluzia ca din punct de vedere al sanatatii este o necesitate. Si eu am scris foarte multe articole pe aceasta tema si cat de important este sportul, miscarea pentru creier si cat te ajuta sa te dezvolti. http://duluana.ro/creierul-un-univers-de-un-kilogram-si-jumatate-poate-fi-administrat-si-dezvoltat-prin-sport/
Despre cat de mult te ajuta sportul sa ai un stil de viata mai bun si sa devii o versiune mai buna a ta din punct de vedere fizic cred ca putem sa dezbatem foarte mult timp. http://duluana.ro/prea-ocupat-este-un-mit-descopera-placerea-din-sport-si-schimba-ti-stilul-de-viata-cu-unul-mai-bun/
Am incercat si varianta mai „neortodoxa” si anume cea bazata pe frica si pe ceea ce patesti daca nu faci sport http://duluana.ro/ce-patesti-daca-nu-faci-sport/
Eu inca de mica am facut parte din tot felul de echipe, datorita parintilor care m-au ghidat cum trebuie nu neaparat ca am cerut eu :), (am jucat baschet la juniori si am fost in echipa de baschet a facultatii, am jucat si handbal in scoala generala si am mai participat la niste concursuri de alergare). Asa am participat la cateva competitii si acum cand ma uit in spate pot sa fac o paralela interesanta intre sport si viata. Si acum mai adulta fiind 🙂 am evoluat si am descoperit multe, oau si cate am descoperit si am aflat despre mine si despre limitele mele …, de la mersul cu bicicleta, alergarea si artele martiale.
Nimeni care nu e in locul tau nu stie ce e in spatele unei aruncari la cos, sau a unui timp bun, sau a unei lovituri eficiente. Nu am fost foarte talentata in sport si cam ca in toate lucrurile am inceput totul de jos, ca atunci cand esti copil mic si inveti sa faci primul pas. La baschet pana cand am reusit sa dau primul cos a durat mult si nu mi-a iesit din prima si nici din a doua si nici din a treia dar la un moment dat mi-a iesit, si din acel moment toti se speriau de aruncarea mea :), dar am reusit dupa ore intregi de aruncat mingea la cos in fiecare zi. In artele martiale, ma distreaza si acum cand imi aduc aminte prima zi in care sensei mi-a spus ca daca vreau sa fac balet orele de balet nu se tin acolo in sala. Si a doua ora cand mi-a spus ca nu am nici o treaba cu artele martiale si sunt total pe langa :). Si stiti ce? Avea drepatate…Daaaaar m-am ambitionat si i-am aratat eu „balet” :). Ceea ce inseamna ca nu talentul ci munca depusa a dat rezultate. Cred ca 0% a fost talent la mine si 100% munca.
1. Asa ca prima paralela pe care pot sa o fac este sa faci sport pentru ca asa inveti ca in viata e mai importanta munca si perseverenta decat talentul 🙂
Ce am mai invatat pe parcursul orelor de aruncat mingea la cos sau a loviturilor la sac? Ca munca asta nu e usoara…chiar deloc si daca o faci cu „incapatanare” pentru ca vrei sa te perfectionezi si sa reusesti, vei obosi si vei fi epuizat uneori si cu febra musculara.
2. A doua paralela: un rezultat sustenabil si bun (desi nu am mai jucat baschet de 15 ani si acum daca arunc la cos am procent foarte bun de reusita, fratele meu poate sa confirme ca doar in decembrie l-am batut la aruncari libere si am reusit chiar si 8-9 lovituri din 10) se obtine cu munca multa si in nici un caz usor.
Dar acest lucru te face sa inveti sa alegi, sa o faci inteligent si sa intelegi, sa iti asumi deciziile pe care le iei, pentru ca vei avea in jurul tau acei colegi care nu fac sport, care nu muncesc zilnic ca si tine ca sa obtina ceea ce isi propun si care vor insista sa iesi sa pierzi timpul cu ei. Tu alegi ce vrei sa faci si cum sa iti petreci timpul. Si acum aud mereu in jurul meu: lasa ca nu e foc daca nu te mai duci si tu la sala o zi…
3. A treia paralela este aceea ca inveti sa devii responsabil pentru alegerile tale si inveti sa fii perseverent ca sa obtii ceea ce iti doresti.
Ce m-a mai invatat pe mine sportul de echipa si participarea la competitii? Faptul ca tu cand te antrenezi singur vrei sa fii cel mai bun sa dai multe cosuri, sa castigi, dar atunci cand vine momentul concursului nu depinde de ce stii tu, mai depinde de antrenorul tau care nu a vazut cate ore te-ai antrenat tu pentru o lovitura, mai depinde de colegii tai care nu vor sa iti dea pasa pentru ca desi uneori tu esti mai bine pozitionat in teren si ai putea lucra mai bine pentru echipa ei vor vrea sa fie individualisti sa faca ei tot si sa rateze sa te duca jos sa faca echipa sa piarda si nu din cauza ta :).
4. Deci a patra paralela este ca indiferent de cat de mult muncesti tu pentru un proiect nu intotdeauna succesul acestuia depinde de tine si trebuie sa inveti sa iti asumi asta si sa nu te descurajezi.
Dupa care urmeaza etapa 2 in care incet, incet, incepi sa te ridici si ceilalti sa vada ca daca arunci la cos dai cos si incepeti sa castigati, ceea ce inseamna ca peste ceva timp toti or sa aiba asteptari cat mai mari de la tine si o sa simti din ce in ce mai mult o presiune ca daca tu nu dai cosul ala echipa a pierdut din cauza ta, si dintr-o data toti uita de cat ai muncit ca sa ajungi acolo ca daca ai ratat punctul decisiv nu ai facut nimic bun si nimeni nu isi mai aduce aminte cat ai muncit ca sa aduci echipa unde este.
5. A cincea paralela este ca si in sport ca si in viata atunci cand faci ceva bine asteptarile cresc, presiunea devine din ce in ce mai mare si majoritatea uita tot cei ai facut bine si te judeca pentru o singura nereusita.
Apoi vei vedea o oarecare dezamagire in ochii antrenorului care avea asteptari de la tine sau de la cei apropiati tie care au venit sa te sustina sa vada cum reusesti si nu ai facut cel mai bun meci sau lupta din viata ta.
6. Si aici ajungem la paralela numarul 6 in care atunci cand pierzi ceva iti vine sa renunti pentru ca presiunea e prea mare si ti se pare ca ai dezamagit multa lume si munca e multa, e grea si rezultatele nu sunt asa dulci cum sperai sa fie.
Dar tot in sport inveti ca atunci cand tu zici ca nu mai poti de fapt daca te motivezi si te mobilizezi descoperi ca mai poti poti putin, capeti incredere in tine si este o experienta care sincer iti schimba modul de gandire, te invata sa te lupti cu greul, cu presiunea, cu esecurile si ratarile, te invata sa te ridici dupa orice greutate si sa mergi inainte, sa iti depasesti limitele, te invata sa privesti viata altfel, sa mergi altfel, sa ai o postura de invingator, te intareste mental.
Si tot sportul te invata ca pentru acele momente unice in care esti invingator si ai trecut linia de sosire merita tot efortul si munca si doar asa inaintezi, evoluezi si devii mai bun.